Încă ne e ruşine că ne vine ciclul

Recent în spaţiul public românesc un înalt prelat a vorbit despre faptul că   în perioada „neputinței lunare”, femeile nu pot lua agheasmă, anafură, iar apă sfințită au voie să bea abia la 3 zile după finalizarea perioadei.  Declarația readuce în discuție o temă care se perpetuează de -a lungul secolelor în întreaga lume, unde încercările de a reduce stigma menstruației nu au avut suficient succes până acum. Nu este o declaraţie singulară, este, din păcate, o stigmă care se manifestă în întreaga lume. Menstruaţia este un subiect tabu dintotdeauna, iar acum, în 2022, ciclul e considerat ceva ruşinos în multe societăţi. Fetele sunt adesea ridiculizate, izolate şi umilite pentru ceva care este complet normal şi biologic şi asta nu doar în zonele sărace ale lumii. Fetele şi femeile sunt forţate să se ascundă atunci când sunt la menstruaţie şi să nu vorbească despre asta nici la şcoală, nici la serviciu şi nici acasă. În ultimii ani mai multe cercetări au arătat că menstruația este un obstacol în calea egalitpții de șanse în educație, sănătate și muncă, în mod particular în țările sărace sau cu un nivel mediu de bunăstare. Menstruația este considerată un factor important de abandon școlar și duce la creșterea efortului pe care trebuie să îl facă fetele în participarea la cursuri și în a fi capabile să fie prezente la ore. 

 O cercetare recentă arată că 48% dintre fetele cu vârste cuprinse între 14 şi 21 de ani din Marea Britanie se simt ruşinate din cauză că le vine ciclul şi peste 140.000 de eleve din regat lipsesc de la şcoală anual din cauză că nu au acces la produse sanitar sau se simt ruşinate să ceară şerveţele sau tampoane în faţa părinţilor, în timp ce în Malawi 70% dintre fete pierd o zi de şcoală în fiecare lună, mai mult decât din cauza malariei.. (Plan Uk, 2018)

Aceeaşi cercetare ne arată că  48% dintre fetele din IRan consideră că menstruaţia este o boală. În India, 88% dintre femei se folosesc de haine, resturi, chiar şi de frunze, în loc de tampoane igienice. Există, de asemenea, în lume, peste 5.000 de expresii care înlocuiesc cuvântul menstruaţie: căpşuna roşie, mătuşa roşie a venit în vizită, sezonul căpşunilor, mi-au venit musafirii, am inundaţii şi aşa mai departe. (IWHC 2016)

Există, de asemenea,  zeci de superstiţii în legătură cu menstruaţia. Că nu poţi să te speli în cadă, că mai bine să nu mergi în excursii cu cortul pentru că urşii pot să miroasă sângele, că nu ai voie să intri în casă, că dacă ai relaţii sexuale în timpul ciclului poţi să îţi ucizi partenerul şi nenumărate altele. (Hello Clue, 2017)

În ciuda faptului că în domeniul sănătății publice discuția a devenit mai deschisă, foarte puține cercetări s-au concentrat pe cunoștințele băieților și pe atitudinea acestora în privința menstruației. Din puținele cerecetări făcute reiese că în general aceștia au informații puține, superficiale. (Mason& all, 2017)

Recent, un documentar despre menstruație și tabuuri a luat premiul Oscar. Period, end of sentence, disponibil și pe Netlflixul românesc, arată viața dintr-o comunitate indiană unde fetele abandonează școala pentru că nu au absorbante și prezintă o mașină de făcut tampoane cu ajutorul căreia ele încearcă să schimbe ceva în lumea lor. Documentarul arată însă și faptul că nimeni dintre cei intervievați, fete, femei, bărbați, nu știe exact ce e cu menstruația, de unde vine, care e scopul ei. În schimb, toți știu că nu e voie în biserică în perioada ciclului și că rugăciunile unei femei spuse în perioada respectivă nu vor fi auzite de zei.

Principala problemă legată de menstruație este că încă nu se vorbește despre ea fără rușine, fără ascunzișuri, fără să pară o problemă. Nu e o problemă, e ceea ce li se întâmplă tuturor femeilor de pe pământ și nu există niciun motiv să fie ceva de care să te simți rușinată. O posibilă variantă pentru a reduce din presiunea menstruaţiei ar fi  organizarea unor cluburi în şcoli. Practic fetele din clasele mai mari, a 8a, a 9 a, etc, care să organizeze întâlniri uc cele mai mici, sub supravegherea unui psiholog şcolar sau a unui consilier educaţional în care să le vorbească fetelor mai mici, din clasele 4-6, despre menstruaţie, problemele cele mai comune,  provocări, soluţii, normalitate. De altfel și studiile internaționale arată că educația și normalizarea discuției despre menstruație reprezintă etapele cele mai importante în reducerea stigmei asociate. Studii puţine, pentru că subiectul nu e considerat unul atât de important, iar cercetările sunt de obicei punctuale. Cu cât discuţia va fi una mai deschisă, mai publică, cu atât normalizarea se va produce mai rapid, ceea ce poate avea efecte sociale şi economice spectaculoase. Şi e important să fie aşa, pentru că problema sărăciei e şi ea una extrem de importantă. În Statele Unite, în 2019, peste 2 treimi dintre femeile cu venituri reduse nu îşi permiteau produse de igienă sanitară pentru menstruaţie (Carroll, 2019) . Cifre similare se înregistrează şi în Marea Britanie, iar în ţările sărace realitatea este şi mai cruntă.